La Câmpulung și în împrejurimi istoria te apasă prin mulțimea siturilor arheologice și a monumentelor istorice, sentiment pe care probabil l-a avut și Grigore Tocilescu, directorul Muzeului Național de Arheologie în timpul vizitei făcute aici în 1889.
El a recomandat și susținut ideea creării unui muzeu la Câmpulung pentru a salva, conserva și păstra mărturiile trecutului, lucru concretizat odată cu publicarea hotărârii de înființare a muzeului în Monitorul Oficial nr. 116 din 26 august / 7 septembrie 1889.
Nucleul muzeului, adăpostit la începuturi în trapeza mânăstirii Negru-Vodă, era administrat direct de primarul orașului, de starețul mânăstirii și de directorul Școlii nr. 1 de băieți din oraș.
În timp cercetările arheologice efectuate în teren, achizițiile și donațiile au mărit colecțiile muzeului, el fiind structurat în 1952 în colecții de istorie și științele naturii, artă în clădirea Ștefănescu.
În etapele următoare investițiile alocate au permis extinderea spațiului expozițional și modernizarea lui.
Expoziția de istorie va funcționa, din 1976, în varianta modernă în clădirea fostei Prefecturi (edificiu ridicat în 1934 după planurile arh. D.I. Berechet) împreună cu o vastă colecție de științele naturii.
Din motive politice în 1980 întregul muzeu va fi mutat în actuala clădire, fost sediu al administrației locale, situat pe strada Negru Vodă nr. 119.
Frumoasa clădire Ștefănescu, monument istoric și de arhitectură de la 1735, va găzdui din aceeași perioadă o importantă expoziție de artă populară.
Ca o extensie a Muzeului de istorie funcționează expoziția organizată la Mausoleul Mateiaș dedicată primei conflagrații mondiale și luptelor din zonă.
Donația familiei Topârceanu a permis ca din 1958 Muzeul Municipal Câmpulung Muscel să poată organiza pentru vizitare casa memorială a poetului.
