Așezare geografică
Orașul Câmpulung se află așezat în partea central –nordică a Munteniei, la poalele Carpaților Meridionali, la 45°16’ latitudine nordică și 25°03’ longitudine estică, în nord-estul județului Argeș, la o distanță de 168 km pe rețeaua rutieră și 155 km pe calea ferată față de București. Situat într-o poziție geografică favorabilă, în depresiunea subcarpatică cu același nume, mărginește capătul sud-vestic al unei străvechi porți de circulație, al drumului comercial între Muntenia și Transilvania-culoarul transcarpatic Câmpulung-Rucăr-Bran-Brașov.
Existența în această zonă a culoarului deschis între masivele Piatra Craiului și Leaota, unind vechea capitală Câmpulung de Cetatea Brașovului, a influențat foarte mult dezvoltarea orașului și a împrejurimilor sale.
Scurt istoric al Câmpulungului și zonei Muscel
Potrivit descoperirilor arheologice, primele forme de locuire datează din epoca bronzului târziu (1700-1600 î.Hr), în sudul orașului (zona cartierelor Apa Sărată-Pescăreasa), a fost descoperită o necropolă, dovadă a existenței unei străvechi așezări omenești. Urme din prima epocă a fierului (cultura Ferigile) au fost relevate pe terasa Râului Târgului și în zona mânăstirii Negru-Vodă
O importanță deosebită pentru zona înconjurătoare a Muscelului, este deținută de către complexul arheologic de la Cetățeni, unde au fost descoperite două nivele de locuire, primul datând probabil din sec II-I î.Hr. Între Valea Chiliilor și Valea lui Coman au fost descoperite urmele unei cetăți dacice de formă pătrat-rectangulară cu ziduri groase de 2 metri, construite din piatră de râu și gresie neprelucrată, fără folosirea mortarului. Cetatea beneficia de o poziție strategică având în partea de sud-vest un zid de incintă, cu o lungime de 56 m și o lățime între 2 și 2,5 m, asigurând o bună apărare împotriva invadatorilor.
Incinta cetății geto-dacice de la Cetățeni
(Coordonate GPS: DN72A – Nord 45,23131 – Est 25,19525).
Cucerirea Daciei de către Imperiul Roman, a deschis o perioadă distinctă în istoria orașului și a zonei Câmpulung. Fiind o provincie de graniță a Imperiului Roman, Dacia deținea statutul de bastion înaintat al acesteia, astfel au fost construite o serie de linii de fortificație punctate de existența unor castre de pământ sau piatră. Limesul Transalutanus, care se întindea pe o lungime de 235 km și a fost construit la o distanță variabilă de 10-15 km est de râul Olt. Pornea în nord de la Rucăr și ajungea în sud la dealul Flămânda.
Hartă Limesul Transalutan
Dintre cele 13 castre cunoscute ale acestei linii de fortificație, Castrul Jidova situat în sudul Câmpulungului, este singurul construit din piatră și cărămidă și în același timp cel mai mare. Începuturile construirii castrului datează din epoca lui Septimius Severus, însă sfârșitul existenței sale se plasează la mijlocul secolului al III d.Hr.
Castrul Roman Jidova Câmpulung Muscel
Localizare. Castrul roman Jidova se afla pe Soseaua Națională, nr. 127, Câmpulung Mușcel, județul Argeș.
Coordonate GPS: 45.220323, 25.0117
Începuturile orașului Câmpulung–Muscel sunt învăluite în legendă, iar despărțirea acesteia de adevărul istoric pare a fi o misiune nu tocmai ușoară. Prima capitală a Țării Românești, un puternic centru cultural, economic și comercial, Câmpulungul este prezent în istoria medievală încă din secolul XIII. Comunitatea săsească ce se formase aici era condusă de un “Comes”(greav), ultimul dintre ei presupunându-se a fi fost, Laurențiu de Longo Campo, Câmpulung fiind considerat primul centru urban atestat documentar în spațiul românesc. Inscripția în limba latină de pe piatra tombală a comitelui, constituie cel mai vechi document epigrafic în limba latină din Țara Românească și în același timp prima mențiune scrisă a numelui orașului:”Hic sepultus et comes Laurencius de LongoCampo, pie memoriae, Anno Domini M.C.C.C”.(“Aici este înmormântat comitelele Laurențiu din Câmpulung, spre pioasă amintire, în anul Domnului 1300”).
Piatra tombală a comitelui Laurențiu de Longocampo
Biserica Catolică Câmpulung Bărăția
Tradiția populară, consemnată de istorici, consideră pe Negru-Vodă întemeietorul orașului la 1290. Reședința voievodală a primilor Basarabi orașul are un rol deosebit fiind așezat la intersecția drumurilor comerciale, vizitat atât de negustori dar și de călători. Câmpulungul este printre puținele orașe din Țara Românească menționat cu diferite denumiri în mai multe limbi de circulație internațională: Longus Campus în limba latină, Dolgopole în limba slavonă, Langrowe și Langenaw/Langenau în limba germană, Hosszumezo în limba maghiară, denumiri existente încă din secolul XIV. În secolul XV (1495) este denumit Capologo, pentru prima dată, pe o hartă a lumii(mapamond), întocmită de Fra Mauro Camaldolese. În 1521 din Câmpulung era trimisă scrisoarea boierului Neacșu către judele Brașovului Hanăș Benker prin care erau semnalate mișcările turcilor de la Dunăre. Scrisoarea boierului Neacșu din Câmpulung reprezintă prima scriere românească cu caractere chirilice. Un rol important din punct de vedere administrativ l-a deținut obștea câmpulungeană condusă între 1521-1831 de un județ, ajutat de doisprezece pârgari. Județul era ales anual de către obștea orășenească, dintre orășenii respectabili, știutori de carte și cunoscători ai practicilor juridice.