Mânăstirea Nămăiești. Biserica mânăstirii este sapată în piatră, în stânca muntelui. Biserica manastirii este considerată monument istoric din secolul al XIV-lea. Date exacte în legatură cu întemeierea mânăstirii și a bisericii săpată în piatră nu se cunosc. Însă, legendele transmise oral, din moși strămoși, în satul Nămăiești, pomenesc chiar de numele domnitorului Negru Vodă. Tot tradiția ne povestește si despre ctitorul anonim al bisericii: Se zice că un cioban păștea oile prin partea locului. Ajungând la stânca în care a fost apoi sapată biserica, ciobanul a făcut un popas la poalele muntelui, la marginea pădurii, pe aceasta piatra mare, rămânând cu oile aici peste noapte. Ciobanului i s-a arătat în vis Maica Domnului care i-a spus: “Scoală-te, sapă sub tine si vei gasi o icoană într-o bisericuță de piatră. Aici vei face tu biserica în cinstea si slava Intrării în Biserica a Sfintei Fecioare Maria, izvor de viată și de tămăduire”. Trezindu-se din acest vis ciobanul începu să sape cu râvnă și după trei zile și trei nopți dădu de o bisericuță de piatră, în formă de peșteră, cu icoane și odoare bisericești. Legenda spune ca icoana visată de cioban este chiar aceea care se afla în biserica noastră, în partea stângă și despre care se spune că este Icoana cu Maica Domnului la Mânăstirea Nămăiești făcătoare de minuni.

Casa memorială George Topîrceanu. Aceasta se găsește în Nămăești, comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș și este o filială a Muzeului Municipal Câmpulung, Argeș. Clădirea a aparținut socrilor poetului G. Topârceanu fiind donată în anul 1966 de către soția poetului, Victoria Topârceanu, pentru a se amenaja casa memorială a poetului. A fost organizată în 1967 și reorganizată în 1979, fiind declarată ulterior monument istoric, cu codul AG-IV-m-B-13976. În prezent, casa unde a locuit și a creat poetul, timp de 8 ani, adăpostește o expoziție memorială permanentă, cuprinzând exponate legate de viața și activitatea poetului (o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei și prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare, bastoane.

La intrarea în micul parc, printre pomi, se găsește bustul poetului George Topârceanu, operă în bronz a sculptorului Marius Butunoiu, din 1973. Pe soclu sunt așternute ultimele versuri din „Balada morții”. Poetul nu s-a născut aici, ci în București. La Nămăești a locuit mama poetului, care a și înființat un atelier de țesut covoare în incinta mănăstirii de maici. În casa memorială se pare că a trăit și soția poetului, împreună cu fiul lor. Adresă DC19, Nămăești 117811.

Mausoleul Mateiaș. Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Brașov, pe Dealul Mateiaș. Mausoleul a fost ridicat între anii 1928-1935, după planurile arhitecților Dumitru Ionescu-Berechet și State Baloșin, de către constructorul De Nicolo. La construcție a fost utilizat în principal calcar de Albești. Clădirea este compusă din două corpuri: unul orizontal, osuarul, care în 31 de cripte adăpostește osemintele a peste 2.300 de militari români și unul vertical, de forma unui turn cu foișor, spre care duce o scară în spirală. În perioada 1980-1984 Mausoleul eroilor a fost extins prin construirea unei terase de paradă, a unor impozante scări de acces, camere muzeale, un basorelief având 16 m lungime și 3,5 m înălțime, executat de sculptorul Adrian Radu din Câmpulung. S-a construit și cupa din piatră de Albești în care arde o flacără veșnică în amintirea eroilor căzuți la Mateiaș.

Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă. Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă este o mănăstire ortodoxă, cu obşte de călugări, aflată în comuna Cetăţeni, judeţul Argeş. Biserica poartă două hramuri: „Adormirea Maicii Domnului”, până în anul 1918, iar mai apoi şi „Izvorul Tămăduirii”. Mănăstirea Cetăţuia este situată la 22 de kilometri sud-est de oraşul Câmpulung, pe șoseaua națională Câmpulung – Târgoviște – București, pe frumoasa vale a Dâmboviţei, între satele Cetăţeni si Coteneşti. De la șoseaua principală şi până la mănăstire, drum parcurs pe jos, se face aproximativ o jumătate de oră. Cunoscută sub denumirea de „Schitul Cetăţuia Negru Vodă”, mănăstirea, foarte veche, este construită în vârful unei creste stâncoase, la o altitudine de 881 de metri, pe malul stâng al râului Dâmboviţa.

Cabana Voina. Cabana Voina este situată la 20 km nord de Câmpulung Muscel (DJ 734), cu trecere prin localitatea Lerești, într-o zonă foarte liniștită și in mijlocul unui peisaj mirific. Ieșirea din Câmpulung se face prin nordul orașului (ieșirea spre Brașov).

Peștera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m. Este cea mai lungă din zonă, relieful și natura rocilor nefiind propice galeriilor de mari dimensiuni. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații, de dimensiuni mici. După 150 m de la intrare, galeria se îngustează foarte mult.