Secția istorie

Detalii

Publicat: Marți, 28 Ianuarie 2014

Expoziția de bază a muzeului prezintă evoluția istorică a zonei Muscelului pornind din neolitic până în 1947, punctând prin momente individualizate evenimentele importante.

Incursiunea istorică pornește din neolitic și bronz, epoci bine prezentate în prima sală prin obiecte rezultate în urma cercetărilor arheologice.

În apropiere de Câmpulung, pe malul stâng al Dâmboviței, în punctul Cetățuia a fost descoperită o așezare geto-dacă (sec. III - sec. I i.Hr).

În expoziție pe lângă material grafic sunt bogat ilustrate meșteșugurile practicate de localnici și intensa activitate de schimb favorizată de poziția geografică a așezării și confirmată de cantitatea mare de fragmente de amfore și monede.

Din perioada romană în sudul orașului de la Jidava (Jidova) a fost descoperit un castru de piatră cu canabae (sec. II-III d. Hr), unul din cele 14 puncte militare situate pe Limesul Transalutan. Planul castrului, harta, obiectele arheologice expuse (materialele de construcție, ceramica, monede și arme) ilustrează modul de viață al trupelor staționate aici și legăturile lor cu populația locală.

Hărți, citate din călători străini, mulaje, replici după tablouri votive înfățișând pe primii voievozi care și-au stabilit scaunul domnesc la Câmpulung alături de un variat inventar arheologic ilustrează un moment de referință din istoria orașului nostru, acela de reședință voievodală a statului independent Țara Românească între 1330-1369.

Datorită poziției geografice, Câmpulungul a fost un important centru comercial fiind la intersecția unor drumuri mult bătute de negustori, lucru confirmat prin privilegiile comerciale expuse și documentele amintind de „Sborul de Sf. Ilie”, târg organizat încă din sec. al XV-lea.

Centru economic și comercial, fostă capitală itinerantă, Câmpulungul se bucura în perioada medievală de largi privilegii din partea domniei fie dăltuite în piatră în „crucea jurămîntului”, fie înscrise în „Pânza orașului (Ocolnica)”.

Activitatea culturală a Câmpulungului medieval a fost remarcabilă: de aici a plecat în 1521 Scrisoarea lui Neacșu, aici s-a născut Pârvu Mutu „zugravul” care ne-a lăsat primul autoportret în plastica românească, aici a înființat în 1669 Antonie Vodă din Popești prima „școală Domnească” de învățământ public din Țara Românească, aici, în perioada 1635-1650 prin grija domnitorului Matei Basarab a funcționat o „tiparniță desăvârșită” și tot aici a luat ființă o școală de zugrăvie în sec. XVII.

Locuitorii Muscelului s-au implicat direct în evenimente sau au marcat istoria României, începand cu „Zavera” lui Tudor Vladimirescu, revoluția de la 1848, lupta pentru unire în 1859, evenimente bine punctate în muzeu prin documente originale și obiecte.

Momente distincte prezintă contribuția de sânge adusă de musceleni în 1877 la Rahova și Vidin, în 1916 în luptele din sectorul Valea Mare-Pravăț,dar și în cea de-a doua conflagrație mondială.

Publicul vizitator poate cunoaște dezvoltarea economică, edilitară (ce a adus faima orașului prin nota ei de originalitate) dar și culturală a zonei, parcurgând sălile unde grafic și prin obiecte ele sunt exemplificate.